Ziua de sâmbătă, 24 octombrie, a fost o zi de comemorare a eroilor neamului care au căzut în cel de-al Doilea Război Mondial în Bătălia de la Ţiganca. Astfel au fost numite luptele date de Armata Română în perioada 22 iunie – 16 iulie 1941, zilele culminante când s-au înregistrat cele mai mari victime fiind între 4 şi 12 iulie. Luptele au fost atât de crâncene, încât, cum spun martorii, apa Prutului era roşie de atâta sânge, iar la mici distanţe, pe Prut se formaseră poduri din trupurile ostaşilor români împuşcaţi de ostaşii sovietici, adevăr fixat şi într-un cântec popular: „Pe şoseaua din Ţiganca, / Curge sângele ca apa / Cu căruţa cărăm morţii / Când plângeam, plângeam cu toţii”. 

Comemorarea eroilor căzuţi în Bătălia de la Ţiganca a inclus sfinţirea Troiţei reconstruite din dealul Epureni, inaugurarea Parcelei Eroilor Neamului din cimitirul satului Cania şi oficierea de parastase pentru sufletele celor căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei de sub armata sovietică.

La eveniment au participat oficialităţi ale statului român, ale Republicii Moldova, autorităţile raionului Cahul şi reprezentanţii puterii locale. Slujbele au fost oficiate de Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, împreună cu un numeros sobor de preoţi din protopopiatele Chişinău, Cahul şi Cantemir. După oficierea slujbei religioase, oficialii din România şi Republica Moldova au rostit alocuţiuni de comemorare a eroilor căzuţi pe câmpul de luptă pentru reîntregirea ţării. Dl profesor Sevastian Voinu, directorul Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir”, a amintit celor prezenţi istoricul înălţării Troiţei din dealul Epureni. Domnia sa a spus: „Troiţa a fost înălţată în toamna anului 1941, în amintirea militarilor Regimentului 12 Dorobanţi, Bârlad, căzuţi în Bătălia de la Ţiganca în vara anului 1941. Troiţa a fost realizată din fondurile ofiţerilor regimentului şi a fost amplasată aproape de locul în care a căzut comandantul Regimentului 12, colonelul Gheorghe Niculescu. Terenul de 3,150 metri pătraţi a fost donat de către doi cetăţeni ai comunei Ţiganca – Ştefan Cămârzan şi Mihalache Tiron.

La amenajarea terenului şi transportarea materialelor au contribuit şi locuitorii satelor Cania şi Ţiganca. Troiţa se înălţa pe un soclu de beton, crucea era făcută din fier, iar acoperişul avea plăci din aramă.  Pe impunătorul monument erau plasate patru plăci de marmură. Pe una era inscripţionată data de 8 iulie 1941, zi în care Regimentul 12 Dorobanţi a purtat cele mai grele lupte, pe a doua placă era înscris semnificaţia ridicării acestei Troiţe, iar pe a treia şi a patra erau imprimate numele ofiţerilor şi subofiţerilor căzuţi pentru eliberarea pământului românesc de sub cotropitorii străini. Eliberarea acestor teritorii a costat foarte mult Armata Română. Înaintarea Armatei Române s-a petrecut în condiţii defavorabile, deoarece armata sovietică era fortificată în cazemate, care se aflau la o cotă mai înaltă, iar locurile erau pline de stufăriş şi mlaştini. Pe deasupra, în acele zile s-au adăugat şi nişte ploi torenţiale, care au îngreuiat înaintarea ostaşilor români. Astfel, în luptele de la Cania, Stoeneşti şi Ţiganca au căzut peste 2.300 de morţi. Iar în total pentru eliberarea Basarabiei au căzut 4.271 de ostaşi, care-şi dorm somnul de veci în peste 25 de cimitire de campanie. Cei mai mulţi sunt îngropaţi la Cania – 938 de morţi, şi la Ţiganca – 1.020 de morţi. Jertfele au fost enorme”.

„Astăzi este o zi când asistăm la reabilitarea acestui monument de mare importanţă istorică. Şi este bine că revenim la valorile noastre naţionale, pentru că suntem un popor, suntem un neam, avem o istorie şi nu avem unde pleca de pe aceste meleaguri”, a concluzionat dl Sevastian Voinu.

În timpul puterii sovietice, ostilă faţă de orice amintire de ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării, troiţa a fost distrusă, iar mormintele unde se odihnesc ostaşii căzuţi la datorie au fost profanate. Aşa s-a întâmplat cu cimitirul de la Stoianovca, unde pe mormintele ostaşilor români a fost construită o fermă de porci.

Cuvinte de comemorare a eroilor căzuţi în Bătălia de la Ţiganca au fost rostite de către dl Constantin Mihelis, primar al satului Cania, dl Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei economice al Parlamentului Republicii Moldova, dr. Cristian Scarlat, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor din România, dl Andrei Maloşevschi, preşedintele raionului Cantemir, dl Vitalie Marinuţa, ministrul Apărării al Republicii Moldova. Dl colonel-locotenent Ion Oprişor a dat citire mesajului preşedintelui României, dl Traian Băsescu, cu prilejul inaugurării Parcelei Româneşti de Onoare din comuna Cania şi dezvelirii Troiţei Eroilor Români din dealul Epureni, iar dl Radu Cozma, directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul de Externe al României, a dat citire mesajului dlui Eugen Tomac, secretar de Stat al MAE român. Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a fost reprezentat de către protosinghel Nicodim Petre, secretar de cabinet.

În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru a spus: „Noi, cei care suntem din această zonă, am copilărit pe aceste meleaguri, am ştiut de la părinţii noştri că aici, pe aceste locuri, s-au dat lupte grele în cel de-al Doilea Război Mondial şi că sub această iarbă îşi dorm somnul de veci eroii români care în 1941, cu multă vitejie, au pornit la eliberarea pământului strămoşesc de sub ocupaţia sovietică. Cu părere de rău, mormintele lor nu au avut parte de o îngrijire creştinească. Regimul care s-a instalat după ’44, dimpotrivă, a încurajat profanarea mormintelor ostaşilor români, cum este cazul cimitirului de la Ţiganca, cunoscut sub numele de cimitirul Stoianovca, unde a fost construită o fermă de porci. Dar morţii nu se judecă, morţii se cinstesc, ei sunt ca sfinţii, pentru că şi-au pus viaţa pentru noi. Au lăsat părinţi, soţii, copii şi au venit să-şi elibereze fraţii de sub jugul bolşevic. Avem o datorie creştinească faţă de morţii noştri şi trebuie să-i cinstim după toată rânduiala şi să nu dăm uitării fapta şi jertfa lor.

Ne bucurăm că demersurile Mitropoliei Basarabiei de acum 15 ani către autorităţile române de a aduce la o condiţie creştinească şi ortodoxă aceste cimitire au fost auzite.  Suntem recunoscători statului român că a răspuns intervenţiilor noastre. Mulţumim conducerii actuale a Republicii Moldova că a luat parte la acest eveniment. Suntem acasă şi pomenim fraţii noştri, rudele noastre care zac aici. Să-i pomenim pe aceşti eroi înscrişi în cartea vieţii, unde şi credem că se odihnesc în lumina lui Dumnezeu, pentru că şi-au pus viaţa, cum spune Evanghelia, pentru semenii săi, pentru neam. Dar nimic nu este mai înălţător decât jertfa izvorâtă din dragoste pentru fratele tău.

Aducem mulţumiri autorităţilor române, reprezentanţilor Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor din România, autorităţilor locale pentru dragostea cu care şi-au onorat datoria faţă de aceşti eroi care-şi dorm somnul de veci aici şi rog pe Bunul Dumnezeu să ne dea înţelepciune şi lumină să putem lucra împreună spre slava Bisericii lui Hristos. Dumnezeu să-i odihnească cu drepţii pe cei adormiţi”.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei