La 9 august, ziua prăznuirii Sfântului Pantelimon(stil vechi), Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, a oficiat, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la biserica cu hramul „Sfântul Pantelemon” din oraşul Cahul, cu ocazia sărbătorii hramului acestui sfânt locaş (preot paroh Ilie Costileanu).  

În cuvântul său de învăţătură Întâistătătorul Mitripoliei Basarabiei s-a referit la rolul sfinţilor pentru viaţa credincioşilor, subliniind printre altele: “Pentru noi, creştinii, viaţa şi faptele sfinţilor sunt exemple de urmat. Ei ne dau putere duhovnicească de a merge pe urmele Mântuitorului Hristos. Tăria credinţei şi dragostea neţărmuită faţă de Dumnezeu o învăţăm de la sfinţi. O categorie aparte dintre sfinţi sunt mucenicii. Suportând chinuri groaznice aceştia i-au determinat şi pe alţi semeni de-ai lor să urmeze lui Hristos. Tertulian, un scriitor al Bisericii, observa: “Sângele mucenicilor a fost sămânţa de noi creştini”. Paradoxal, dezlănţuind prigoanele împăraţii păgâni urmăreau nimicirea credinţei în Mântuitorul Hristos, dar în realitate numărul lor creştea. Vedem, aici, lucrarea Duhului Sfânt. Prin jertfa mucenicilor a biruit adevărul credinţei ortodoxe”.

 Vorbind despre Sfântul Pantelimon şi despre perioada în care a trăit sfântul, Înaltpreasfinţitul Petru a spus: „Prigoanelor cumplite împotriva creştinilor au durat mai bine de trei sute de ani, astfel că din această perioadă Biserica are mii de mucenici. Unul dintre ei este Sfântul Pantelimon, care a refuzat să se închine zeităţilor păgâne, acceptând chinuri şi apoi moartea mucenicească prin decapitare. A preferat moartea, dar n-a renunţat la credinţa cea adevărată.

Sfântul Pantelimon a urmat şcolile vremii, învăţând literatura, filosofia, apoi de la un doctor iscusit a învăţat arta vindecării bolilor trupeşti, ajungând medic la curtea împărătească. Flacăra luminii evanghelice a fost aprinsă în sufletul său, încă din copilărie, de maica sa. Ajungând mare şi făcând cunoştinţă cu duhovnicii timpului, Sfântul Pantelimon înţelege că Marele Tămăduitor, Doctorul sufletelor şi al trupurilor, este Mântuitorul Iisus Hristos. Prin minunile sale de vindecare, Sfântul determină pe foarte mulţi să părăsească idolii, să se boteze şi să îmbrăţişeze creştinismul. Până la urmă chiar şi tatăl său, care îl condamna că s-a făcut creştin, văzându-i minunile a acceptat să se boteze. Mai multe încercări de a-l determina pe tânărul Pantelimon să se lepede de creştinism şi să se închine idolilor a făcut şi împăratul Maximian. Dar fără succes. Pantelimon a rămas statornic în credinţa cea adevărată, neacceptând deşertăciunea şi înşelarea idolească, fapt pentru care a suferit mai multe chinuri şi, până la urmă, moartea de martir”.

„Sfântul Pantelimon este o pildă de bărbăţie şi curaj, pentru felul în care trebuie să ne apărăm credinţa noastră ortodoxă. Dacă Sfântul a fost în stare să facă aceasta pe timp de cumplite prigoane, cu atât mai mult noi, pe timp de pace, să avem tăria, să mărturisim că suntem creştini ortodocşi. Şi aceasta s-o facem prin vorba şi prin fapta noastră”, a îndemnat Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru.

Înaltpreasfinţitul Petru a vorbit celor prezenţi şi despre contribuţia  Mitropoliei Basarabiei la introducerea Religiei ca obiect de studiu în şcoală şi a explicat încă o dată de ce Mitropolia n-a susţinut alte iniţiative. „ Noi nu am dorit ca acest subiect să fie politizat şi Biserica să fie implicată în politică”, a mai spus Întâistătătorul Mitripoliei Basarabiei.

Părintele Ilie Costileanu, parohul bisericii, i-a mulţumit Înaltpreasfinţitului Petru pentru vizită şi a menţionat că vizita Înaltpreasfinţiai Sale este o sărbătoare pentru comunitatea din Cahul şi că este aşteptat de fiecate dată cu multă căldură.

De vreo câţiva ani, Părintele Ilie se străduie să reînvie tradiţia hramului pentru cartierul Valincea din Cahul, sector unde se află paraclisul, şi va fi înălţată biserica nouă. Pentru aceasta, părintele împreună cu membrii consiliului parohial oferă la  toţi creştinii, după Sfânta Liturghie, o agapă frăţească. Copiii au parte şi de câte o îngheţată. În partea a doua a zilei sunt organizate competiţii sportive: trânta, armresling şi ridicare greutăţilor iar seara este organizată Hora traduţională.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei